Arta de a trai

014n051O6Ke
Puterea ascultarii

Cu totii ajungem la un moment dat sa dorim sa cunoastem mai mult. Incepem sa citim, ne minuneaza si ne incanta povesti despre Sfinti, maestri iluminati, civilizatii evoluate spiritual, misterul fragmentarii spiritului si cum s-a creat multiversul. Incet dar sigur micul ego capata cunoastere, este avid de cunoastere si vrea mai mult, intotdeauna mai mult si dupa ceva studiu incepe sa faca proiectii mentale asupra propriei sale vieti si nu numai. Se intampla ca anumite proiectii mentale sa reuseasca si micul ego deja pare ca gusta din fructul puterii, numai ca legea echilibrului aduce treptat (la inceput nu) contrabalansari si uite asa micul ego este pus cu botul pe labe. Ego incepe sa lupte, realizeaza ca ceva ii scapa de sub control si incepe sa studieze autocontrolul, autoincorsetarea. Incepe sa isi controleze alimentatia abtinandu-se pentru ca asa trebuie, incepe sa isi infraneze gandirea (numai anumite ganduri imi aduc succesul), incepe sa isi renege emotiile devenind rece (crezandu-se detasat) si pentru ca e la moda sa vorbim despre inima incepe sa caute mantre ale altora pentru iubire, incepe sa isi impuna sa actioneze aparent numai din iubire, iar in gand ii injura pe cei care il pun in postura de a-si pierde pretiosul autocontrol. In mici scantei de iluminare intelectuala apar cateva revelatii autentice si micul ego se umple de incantare, numai ca in momentul in care intentioneaza sa controleze aceste revelatii divine, ca prin farmec rodul dispare. Dragutul nu poate functiona decat prin impresia de control, are dorinta de a deveni un salvator, un vindecator, de a ghida viata acolo unde crede el ca e bine (orice alta varianta fiind considerata esec). Doar dovedindu-si maestria (dominatia asupra trupului, a gandurilor, emotiilor, asupra materiei prin mentalism) si manevrand elementalii, materializand la comanda si executand miracole la comanda se poate aprecia pe sine micul print, numai ca atunci cand constientizezi ca ceva trebuie infrant, doborat se creeaza automat un ceva mai puternic ce TREBUIE depasit. Micul print nu poate accepta nimic altceva decat ce crede el ca inseamna succes, el nu cunoaste cu adevarat predarea, acceptarea vietii si a tot ce vine odata cu ea in mod neconditionat. Metoda este foarte cunoscuta : ”goleste-te pe tine si Brahman te va umple”, ”faca-se voia ta” (deci nu voia mea), goleste-te de dorinte si vei fi liber. Micul print bineinteles ca a citit si astfel de informatii, poseda o stralucita iluminare intelectuala, dar uneori se preface ca se preda pana cand vin mici initieri ale Tatalui/Mamei si ceva aparent neplacut iese in cale si MINUNATA aparenta gratie crapa si Micul print iese la atac si bineinteles ca ceva trebuie controlat ca alta data sa nu mai crape GRATIA.
Aproape de fiecare data cand spui Eu sunt, te vizualizezi pe tine ca si Maestru Ascensionat, numai ca TU nu mai existi in Unitate. Tu inseamna constientizarea unei entitati separate, cum Papaji i-a spus lui Mooji ”pentru ca tu sa te realizezi e necesar ca TU sa dispara din ecuatie”.
Magia sta in predare, cand Eu nu mai exista si Sursa se exprima liber prin noi liberul arbitru redevine o iluzie. Liberul arbitru este o Minciuna hipnotica menita sa-i dea spatiu de bataie Micului print. Micul print nu ar putea exista daca nu s-ar considera autonom. Totul este deja programat de catre Sursa, iar pentru ca experienta sa fie cat mai reala exista diverse constructii mentale pentru fiecare nivel in parte. Orice experienta este programata exact, constiinta nu evita nicio oportunitate de a se experimenta pe sine.
Eu, tu reprezinta iluzia. Sunt doar Eu care ma joc cu mine in toate modurile posibile astfel incat sa castig cat mai multa diversitate in traire!

~~~~~~~~~~~~~~~~~
Intr-o lume aflata intr-o goana teribila, capacitatea de ascultare a individului este din ce in ce mai mica. Avem doua urechi si o singura gura pentru a asculta mai mult decat vorbim, dupa cum ne-a indicat Diogene inca de mii de ani, dar noi suntem mai degraba orientati pe emisie, decat pe receptie.
Daca observam obiectiv, dincolo de fantasmele trecerii in dimensiunea a patra, dincolo de frumoasele intentii asezonate cu mudre si simboluri reiki (care stiu, pot functiona, nu sunt ele in sine problema, ci modul si obiectivele pitice din spatele folosirii acestora), marea majoritate a umanitatii se afla intr-o stare de continua actiune izvorata din ignoranta, la mare departare de adevar, in goana dupa “mai mult” (mai multi bani, mai multa dragoste, mai multa placere, mai multi prieteni, mai mult timp, mai mult spatiu, etc).
Lasand la o parte faptul ca nu suntem prea inspirati incat sa ne ascultam inima, sinele launtric, partenerul de viata, parintii, prietenii, ca ascultam muzica repetitiva, realizata cu scopuri mai putin benefice, avem o prima problema. Nu stim CUM sa ascultam.
In timpul propriei mele goane, in care ma aflu =, cot la cot cu voi, am avut sansa sa ma opresc putin si sa ascult un dragut semnal de alarma, tras de Julian Treasure, un specialist in ale sunetului:
“Ne petrecem aproximativ 60 la suta din timpul nostru de comunicare ascultand, dar nu suntem foarte buni la asta. Retinem 25 la suta din ceea ce auzim.” Ca sa nu mai vorbim si de faptul ca nu tot timpul ascultam cele mai benefice si potentatoare lucruri.
“Esti de trei ori mai putin productiv intr-un birou aflat intr-un spatiu deschis decat intr-un birou linistit.”
“Valurile oceanului au frecvența de aproximativ 12 cicluri pe minut. Și… 12 cicluri pe minut este de asemenea frecvența aproximativa in care omul respira in timpul somnului. Există o profunda rezonanta cu a fi în stare de repaus.”
” Cantecele pasarilor sunt sunete pe care majoritatea oamenilor le găsesc liniștitoare. Există un motiv pentru asta. Timp de sute de mii de ani am învățat că atunci când păsările cântă, lucrurile sunt sigure. Când se opresc este cazul sa fii îngrijorat. Recomand 5 minute de ascultat pasarile, zilnic, dar nu exista doze maxime.”
Totusi, intentia acestui om este ceva ce merita cu adevarat atentia noastra, a tuturor. De ce nu ne invatam copii la scoala cum sa asculte? Noi ii tot “ascultam” pe ei, storcand din memoria lor toate lucrurile pe care i-am obligat sa le retina mecanic si de care oricum probabil nu vor avea nevoie niciodata pentru ca vor fi deja informatii depasite la momentul cand va fi nevoie de ele. Mai intai, este de dorit sa ne invatam copiii CUM sa invete, CUM sa traiasca, lasandu-le libertatea de a decide CE sa invete si CE sa faca.

————————————————–
Creativitatea

Expresia cea mai inalta si mai fericita a spiritului unui om este creativitatea. Niciun alt aspect al fiintei nu genereaza un sentiment de putere atat de intens ca acesta. Nimic nu contribuie mai mult la iubirea de sine si nimic nu incanta mai mult spiritul. Nu conteaza ce anume creezi, atata timp cat creatia ta face ca viata sa devina mai frumoasa si mai confortabila. La nivel global, creativitatea este una dintre manifestarile lui Dumnezeu.
Mintea egotica este incapabila de creativitate. Singurul care poate crea este spiritul din interior. Singurele aspecte pe care le poate manifesta mintea egotica sunt drama si frustrarea, care te fac sa te simti epuizat si mizerabil. Drama egotica este varianta ieftina si neputincioasa a adevaratei puteri creatoare. Este foarte usor sa-ti dai seama daca ceea ce creezi este pe frecventa divina sau pe frecventa egoului tinand cont de bucuria pe care ti-o produce actul tau creator.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s